Psihiatri în București
Consult gratuit pentru persoanele asigurate

Doriți o programare?
Aveți o întrebare

Consumul de alcool

Motivele pentru care oamenii consumă alcool sunt aparent foarte numeroase, dar odată ce elementele personale, specifice fiecărui caz în parte, sunt înlăturate, multitudinea de motive se limitează la două situaţii.

Pe de o parte alcoolul este un mijloc prin care oamenii se deschid, restricţiile interne, care acţionează inconştient asupra fiecărui individ, sunt diminuate. Astfel, persoanele care consumă alcool ajung să vorbească cu mai multă uşurinţă despre ei, spun ceea ce gândesc şi fac lucruri pe care, în mod normal, nu ar avea curajul să le facă.

Părerea celorlalţi contează mai puţin şi nu se mai privesc prin ochii oamenilor din jur. Sunt mai vorbăreţi, mai spontani, dispoziţia este mai bună şi, de foarte multe ori, se simt mai puternici.

Alcoolul îi face pe oameni să se bucure cu mai multă uşurinţă de un eveniment fericit şi să îşi exprime această bucurie.

Consumul de alcool este, în unele cazuri, o condiţie necesară pentru a aparţine unui grup; în caz contrar persoanele ajung să se simtă marginalizate sau singure.

Pe de altă parte, alcoolul este o modalitate rapidă de a îmbunătăţi o stare de spirit proastă, cu tristeţe, anxietate sau insomnii; alcoolul reduce frecvenţa gândurilor la problemele obişnuite ale vieţii, cărora individul, de multe ori, nu crede să le găsească o rezolvare satisfăcătoare.

Depresia sau anxietatea pot fi atât de intense încât se justifică un diagnostic de tulburare depresivă majoră sau de tulburare anxioasă ( exemplu: tulburare de panică sau tulburare anxioasă generalizată). În acest caz consumul de alcool se va reduce, în mare măsură, în momentul în care boala de fond este tratată cu succes.

Foarte mulţi dintre cei care consumă excesiv alcool au un sentiment de vinovăţie (persoana se simte vinovată că a irosit timp, bani, că îşi neglijează familia sau că îşi distruge sănătatea). Acest sentiment, ca şi eventualele critici ale celor apropiaţi, fie ele şi indirecte, pot contribui la înrăutăţirea dispoziţiei, situaţie în care reînceperea consumului, pentru a depăşi starea de tristeţe, este frecvent întâlnită.

Consumul de alcool devine o problemă de ordin psihiatric atunci când apar consecinţe negative repetate ale utilizării acestuia. În aceast caz diagnosticul va fi de consum abuziv de alcool şi presupune ca pe o perioadă de cel puţin 12 luni să existe minim una dintre situaţiile următoare:

  • - consumul de alcool conduce la incapacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile de la serviciu sau de acasă. Exemplu: absenţe repetate de la locul de muncă, neglijarea familiei,
  • - consumul de alcool în situaţii în care acesta poate fi periculos. Exemplu: conducerea maşinii sub influenţa alcoolului,
  • - probleme legale cauzate de consumul de alcool. Exemplu: arestări pentru tulburări de conduită,
  • - consumul de alcool chiar dacă acesta duce la probleme sociale sau interpersonale. Exemplu: certuri cu partenerul de viaţă cauzate de alcool.

În cazul consumului abuziv de alcool intervenţii minime pot avea un beneficiu semnificativ; de cele mai multe ori o reducere şi menţinerea consumului la un nivel acceptabil precum şi înţelegerea de către pacient a pericolului la care se expune sunt suficiente, fără a fi nevoie de terapii suplimentare şi fără să se instituie o abstinenţă totală la alcool.

Nivel acceptabil înseamnă o cantitate de alcool care nu este dăunătoare sănătăţii; pentru femei este de maxim 2 unităţi pe zi iar pentru bărbaţi de maxim 3 unităţi pe zi. O unitate reprezintă cantitatea de băutură care conţine 10 ml de alcool pur; o unitate echivalează cu 250 ml de bere sau 125 ml de vin sau 25 ml de băuturi alcoolice tari.

Odată ce va depăşi acest nivel al consumului, considerat abuziv, pacientul trebuie să înţeleagă că efectele alcoolului în exces asupra sănătăţii sunt numeroase, grave şi, de cele mai multe ori, ireversibile şi că un consum crescut, în continuare, va conduce la dependenţă, condiţie care este mult mai greu de tratat şi presupune o abstinenţă totală la alcool pe durata întregii vieţi.

Dependenţa de alcool se caracterizează prin apariţia toleranţei (bea mai mult pentru a obţine aceleaşi efecte), a unui consum care scapă controlului pacientului sau chiar a simptomelor de sevraj.

O persoană, care renunţă la alcool, trebuie să accepte că va traversa o perioadă cu disconfort crescut, cu dispoziţie tristă, anxietate sau insomnii, care se limitează la cel mult câteva săptămâni. Acest efort este pe deplin justificat, beneficiile, din punct de vedere al sănătăţii fizice şi psihice şi nu numai, sunt numeroase şi se întind pe durata întregii vieţi.

După ce a oprit consumul, gândurile pacientului ajung foarte uşor la alcool; sunt suficiente lucruri mărunte, precum revederea barului unde ieşea de obicei sau un telefon de la un prieten, pentru a trezi dorinţa de a mai bea un pahar.

Odată ce timpul trece şi abstinenţa se menţine, consumul de alcool pare un lucru care poate fi controlat cu uşurinţă, a cărui amploare „a fost exagerată”; astfel revenirea la „doar un pahar” este frecventă şi conduce la o declanşare a consumului.

Foarte puţină lume percepe utilizarea excesivă a alcoolului ca pe un mod de a-ţi face singur rău; analizele sau părerile medicilor, care vorbesc despre efectul nociv al alcoolului asupra sănătăţii, sunt ignorate cu mare uşurinţă, pe când stările de bine de scurtă durată din timpul intoxicaţiei, sunt foarte prezente în gândurile pacientului.

Chiar dacă, în cantităţi reduse, alcoolul are un efect pozitiv asupra sănătăţii, consumul excesiv, şi în absenţa simptomelor de dependenţă fizică, are un impact negativ asupra tuturor organelor; ciroza hepatică, cardiomiopatia, hipertensiunea arterială, gastrita, ulcerul, creşterea grăsimilor din sânge, demenţa, polineuropatia, disfuncţia sexuală sunt doar câteva din bolile cauzate de consumul excesiv de alcool.

În cazul femeilor efectul nociv al alcoolului este mai accentuat, riscul de a dezvolta o boală gravă, precum ciroza hepatică, fiind mai mare decât în cazul bărbaţilor. Pe lângă aceasta, boli psihice, ca depresia sau tulburările anxioase, care preced consumul de alcool excesiv, sunt mai frecvent întâlnite; tratarea acestora este esenţială pentru ca o pacientă, aflată în această situaţie, să reducă consumul.

Pacienţii cu o tulburare legată de utilizarea excesivă a alcoolului, în special dependenţă, sunt văzuţi ca nişte persoane lipsite de voinţă, fapt ce face ca recuperarea lor să fie privită cu neîncredere chiar şi de către medici. În ciuda acestui lucru şi a unor mijloace terapeutice relativ restrânse, studiile arată rezultate pozitive pentru majoritatea pacienţilor, care au urmat o formă de terapie pe o perioadă lungă de timp (cel puţin 1 an).