Ca medic psihiatru sunt pus adesea în situația de a stabili diagnosticul de depresie, situație pe care o percep ca fiind oarecum banală. Din păcate depresia este o boală cu incidență mare în toată lumea, așa că nu este nicio surpriză când ești nevoit să informezi un pacient că suferă de episod depresiv sau de tulburare depresivă majoră (așa sună depresia în termeni medicali).

Cu totul altfel stau lucruri de cealaltă parte a biroului. Nu de puține ori remarc o schimbare importantă în trăirile pacientului odată ce pronunț infamul cuvânt depresie. Foarte puțini ajung să-și exprime cu adevărat emoțiile, iar întrebările sunt puține sau chiar deloc. Oricât te-ai strădui, rămâi cu sentimentul că unele lucruri nu sunt sunt suficient de clare.

Astfel a apărut ideea acestui articol, ca tu să știi ce ai de făcut odată ce ai aflat că suferi de depresie.

  • Acceptă ideea de depresie

Nu are rost să te îndoiești mai mult decât este cazul de diagnostic. Să începi un periplu medical, pe la psihiatri sau la medici de alte specialități, înseamnă timp pierdut. Cu cât pierzi mai mult timp, cu atât este mai greu de rezolvat depresia de care suferi.

Ca să-ți înlături îndoielile poți intra pe pagina noastră dedicată depresiei:

http://www.psihiatrice.ro/depresia.php

  • Depresia este frecventă

O persoană din 5 face depresie cel puțin odată în decursul vieții, în rândul femeilor frecvența este chiar mai mare, de 1 din 4. Deci nu te mai gândi că ești singura persoană care trece prin așa ceva. În prezent depresia a devenit o problemă de sănătate publică, existând politici pentru a diminua impactul ei asupra societății. De ce nu ești familiarizat cu depresia? Pentru că lumea vorbește cu greu.

Organizația mondială a sănătății a făcut un filmuleț despre depresie pentru a ușura accesul la informații medicale. S-a folosit metafora unui câine negru care nu te părăsește niciodată. Vi-l recomand cu căldură:

https://www.youtube.com/watch?v=XiCrniLQGYc

  • Nu, nu o să înnebunești!

Depresia îți influențează modul în care percepi majoritatea lucrurilor din viața ta. Problemele de sănătate, inclusiv depresia, sunt trecute și ele prin filtrul stării psihice proaste. În consecință nu de puține ori îmi sunt puse întrebări de genul: „o să înnebunesc?”, „o să-mi mai treacă vreodată?” sau „voi ajunge să mă sinucid?”

Simplu fapt de a fi conștient de aceste gânduri, care sunt o manifestare a depresiei, te ajută le ții sub control. Vei ajunge astfel să te concentrezi pe găsirea de soluții.

  • N-o lăsa să treacă de la sine

Într-adevăr un episod depresiv poate trece de la sine. Durata lui medie este de 6-12 luni. De aici întrebarea legitimă: de ce să nu aștept 6 luni sau chiar 12 înainte de a face ceva.

Mai întâi nimeni nu are garanția că se află în categoria celor a căror depresie trece spontan. Pe lângă aceasta, nu dispar toate simptomele depresive de fiecare dată. Pot rămâne unele simptome reziduale, precum insomnia sau tulburările de concentrare. Ele sunt mai greu de tratat decât depresia însăși. 

 În plus, cu cât perioada în care ești depresiv este mai lungă, cu atât este mai mare riscul de a suferi din nou de depresie în viitor. Trebuie să-ți și permiți să aștepți 6 sau 12 luni, perioadă în care riști să pierzi lucruri pe care le-ai obținut cu greu.

  • Tratamentul este eficient

Există trei terapii dovedite eficiente în tratarea depresiei: psihoterapia, activitatea fizică și medicamentele antidepresive. Pentru formele ușoare sau moderate de depresie este de ales activitatea fizică sau psihoterapia. Pentru cele moderate sau severe sunt o alegere mai bună antidepresivele. Cu cât o depresie este mai severă, cu atât antidepresivele sunt mai eficiente.

Indiferent de forma de terapie aleasă, este important ca ea să fie urmată cu regularitate și după ce simptomele depresive au trecut, pe o perioadă între 6 și 12 luni. 

Ca orice boală, dacă depresia poate fi considerată boală, există inevitabil și cazuri care nu pot fi tratate cu succes. Ele sunt cu siguranță o minoritate. Lucrul acesta nu face terapiile depresiei ineficiente.

  • Scapă de stres!

Este destul de greu să găsești o depresie care să nu fi fost declanșată de un factor de stres. Așa că investighează-ți bine viața și, dacă ai identificat de unde provine stresul, încearcă să-l înlături. Știu, nu e simplu, dar nu trebuie să rezolvi totul peste noapte. Important este să încerci.

  • Alimentația și sport

Ai auzit probabil că ceea ce mănânci îți influențează dispoziția. Din păcate ideile din popor și reclamele de la televizor sunt foarte diferite de recomandările medicale. În primul rând trebuie să mănânci sănătos. Deci crește cantitatea de fructe și legume proaspete, scade alimentele bogate în zahăr, redu alimentele procesate și consumă carne în cantități moderate.

Sportul este o terapie eficientă a depresiei. Chiar dacă nu te bazezi pe ea în tratarea depresiei, activitatea fizică este binevenită și în completarea psihoterapiei sau a antidepresivelor. 

Mai jos găsiți un link cu recomandările de pe site-ul NHS din Marea Britanie cu cât sport să faci

https://www.nhs.uk/conditions/stress-anxiety-depression/exercise-for-depression/

  • Depresia nu este un eșec personal

La sfârșit am lăsat partea cea mai importantă. După cum am vorbit mai sus, depresia apare frecvent după un eveniment negativ major. Poate fi o nereușită profesională, o despărțire, boala sau pierderea unei persoane apropiate sau pot fi mai multe evenimente nefericite care s-au nimerit în aceeași perioadă.

Există tendința ca starea psihică proastă să fie pusă doar pe seama acestei situații stresante. Astfel ea capătă o amploare mult mai mare, iar depresia este văzută ca rezultatul unui eșec personal.

Până să apară situația stresantă au existat cu siguranță alți factori care te-au făcut mai fragil emoțional. Studii actuale au arătat că: alimentația dezechilibrată, predispoziția genetică, lipsa de activitate fizică, poluarea, existența altor boli sunt o parte din factorii care pot contribui la apariția depresiei. 

Așa că până să pui semnul egal între depresie și eșec, reflectează la obiceiurile alimentare, întreabă-te când ai făcut mișcare ultima oară sau cât timp petreci cu gândul la muncă.

Scris de psihiatru Alexandru Bondar

http://www.psihiatrice.ro

 

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.